Am un început de statuie

S-au împlinit 3 ani de când sunt angajată la Teatrul Tineretului, Piatra Neamț.

3 ani în care am ieșit în fața publicului cu 9 premiere.

3 ani în care am experimentat teatru ca nicăieri altundeva.

3 ani de întâlniri fericite cu regizori.

3 ani în care m-am apropiat de publicul pietrean, și el de mine, atât de mult încât s-au legat prietenii.

3 ani în care colegii actori mi-au devenit din străini prieteni, din prieteni apropiați, iar din apropiați înapoi colegi. Unii.

3 ani în care am ajuns acasă extrem de rar- de sărbători și vara. 

3 ani în care am râs mult, dar am și plâns până la epuizare.

3 ani în care mi-am testat limitele: de multe ori le-am depășit, însă de vreo 2 ori, m-au depășit ele pe mine.

3 ani sub conducerea a 2 manageri: Liviu Timuș și Gianina Cărbunariu.

3 ani și 3 ediții de festival, „Pledez pentru Tine(ri)”, memorabile.

3 ani în care m-am plimbat cu bicicleta în jurul lacului împinzit de lebede. 3 ani în care am fost cu prietenii actori la multe picnicuri, grătare, ieșiri cu cortul sau cabane.

3 ani în care am întâlnit critici teatrali de care doar auzisem.

3 ani de emoții, oboseală, satisfacție, dar și gânduri de renunțare.

3 ani de dor și doare. 

3 ani de încurajări, dar și de chemări înapoi acasă.

3 ani de aniversări, petreceri, ba chiar și-o nuntă. A mea, culmea. La 33 ani.

mn-0471

3 ani de când Cristi, soțul meu, se simte în T.T. de-al casei.

3 ani în care am schimbat 3 locuințe de serviciu.

3 ani în care am gătit și am împărțit mâncarea cu colegii.

3 ani de turnee și deplasări în țară, venite la pachet cu gândul că nicăieri nu e mai bine ca pe scena de acasă. Publicul nemțean ne cunoaște și apreciază altfel, ca pe echipa sportivă preferată.

3 ani de apariții surpriză ale prietenilor și membrilor familiei la spectacolele mele.

3 ani de aplauze, flori, aprecieri, îmbrățișări și mesaje motivaționale .

3 ani de spectacole de teatru clasic, teatru contemporan, teatru documentar, teatru-dans, teatru experimental, teatru filmic și teatru cu adolescenți.

Hogas2

3 ani.

În primele zile de la angajare, cu intenții bune, colegii cu vechime în Teatrul Tineretului mi-au împărtășit bucuria venirii, sfătuindu-mă totodată să nu rămân mai mult de 3 ani: „E un loc bun să-ți faci mâna, să acumulezi experiență, dar nu rămâne aici, întoarce-te în București, acolo se întâmplă lucrurile”.

În același timp, Liviu Timuș, directorul care mi-a semnat contractul de angajare, mi-a zis pe un ton amuzanto-șantajor că mă vrea aici pe termen lung și că speră să nu fac ca alți tineri actori (care și-au luat tălpășița după 2-3 proiecte). Intenția lui era să reîntinerească echipa. Zis și făcut. În mai puțin de 10 luni a angajat 9 actori cu vârste cuprinse între 19-32 ani. Eu eram cea mai bătrână tânără angajată. Ce i-am răspuns: “N-am venit ca să plec”.

La fel simt și acum, chiar dacă presiunea inconștientă a sfatului primit de la colegi apasă greu pe gândurile mele, alături de dorul de casă și de îngrijorarea că m-am prea îndepărtat de București. De București, de proiectele pe film și televiziune, de casting-uri, workshop-uri, de întâlnirea cu oameni din domeniu, de multitudinea de spectacole și filme pe care le poți vedea acolo, de concerte, festivaluri, parcuri, cofetării, prieteni și câte și mai câte.

3 ani de asumare, de alegeri, de rezultate nesperate.

3 ani și un început de statuie la care au lucrat 3 artiști pietreni: Valentin Florea (coleg actor- concept și idee- ironică, ce-i drept), Romulus Boicu (artist plastic și scenograf) și Ciprian Istrate (pictor).

3- număr magic.

Povestea merge mai departe în… 10,

9- „Aventura”, de Alfredo Sanzol, regia Theodor-Cristian Popescu,

8- „Mamă mi-am pierdut mâna”, de Maria Kontorovich, regia Alexandru Mâzgăreanu,

7- Spectacol aniversar „T.T. 50 ani„, spectacol de Gianina Cărbunariu,

6- „Wolfgang„, de Yannis Mavritsakis, regia Radu Afrim,

5- „Ludibrium”, de Andrea Gavriliu și Daniel Chirilă, coregrafia: Andrea Gavriliu,

4- „Cum vă place”, de William Shakespeare, regia Vlad Cristache,

3- „Anul dispărut.1996„, de Peca Ștefan, regia Ana Mărgineanu,

2- „Aproape„, de John Cariani, regia Vlad Cristache,

1- „Revanșa„, de Michele Santeramo, regia Vlad Cristache,

0- „Un stejar„, de Tim Crouch, regia Bobi Pricop, repetiție generală a spectacolului experiment.

 

Haideți la teatru!

 

Foto copertă: Brândușa Bălan.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s