Nu știu cum se face, dar nu am mai încercat până acum nicio prăjitură diplomat. Cred că asociam prăjitura asta cu cea făcută de cofetari și m-am axat pe cele despre care știam că sunt ușor de făcut în casă. Ca să nu mai zic că aveam deja în familie un expert în tortul diplomat: tatăl meu, care nu e cofetar, dar muncește o zi și-o noapte decorând cu pensata prăjiturile aniversare. Dincolo de faptul că e meticulos, e și foarte talentat.
Dar, iată că niciodată nu e prea târziu să încerci. Și mi-a ieșit. Poate că a fost norocul începătorului, poate că nu, însă mi s-a părut ușor de preparat, iar rezultatul a depășit orice așteptare.
Haideți să vă zic cum l-am făcut!
Pasul 1: M-am asigurat că am toate ingredientele necesare: 1 pachet pișcoturi- 400 g, 2 cutii de compot de piersici (sau de ananas), 500 ml lapte, 500 ml frișcă lichidă, 250 g zahăr, 2 linguri rase de făină, 1 lingură rasă amidon (încheagă mai bine crema), 5 gălbenușuri, 4 plicuri gelatină transparentă pentru prăjituri, 1 fiolă esență vanilie, 1 praf sare, 2 kaki și 1 caserolă cireșe de pământ sau orice alte fructe preferate.
Cireșele de pământ sau lampadarul chinezesc (Physalis Peruviana) sunt o bombă de vitamina C, de care avem atâta nevoie în sezonul rece. Se numără printre puținele plante cultivate pe Machu Picchu (puteți citi aici despre călătoria mea în cultura incașă) care au rezistat până în zilele noastre, însă și românii se laudă cu producția lor.
Așa…
Pasul 2: Am scos piersicile din compot, le-am așezat pe o farfurie acoperită cu prosoape de hârtie și le-am lăsat să se scurgă bine; am așezat și deasupra 2 rânduri de hârtie ca să se absoarbă bine lichidul, altfel va înmuia crema.
Pasul 3: Am pus într-un bol mic cele 4 plicuri de gelatină și 40 ml apă caldă, am amestecat bine și am lăsat-o să se hidrateze cât timp am pregătit crema.
Pasul 4: Am pus într-o cratiță cele 5 gălbenușuri, zahărul, esența de vanilie, făina, praful de sare și le-am amețit cu telul. Am adăugat treptat cei 500 ml lapte până când am obținut un amestec omogen, am pus cratița pe foc mic și am învârtit cu o lingură de lemn până când am obținut o cremă de consistența unei budinci. Am lăsăt-o să fiarbă până la primele semne, după care am așezat-o în dreptul geamului să se răcească.
Pasul 5: Am decojit și tăiat în cubulețe mici fructele- piersicile și kaki (cunoscut și sub denumirile de piersica japoneză sau fructul zeilor).
Pasul 6: În vasul unui mixer, am turnat frișca lichidă și am bătut-o până am obținut o spumă tare. După vreo 20-30 minute, timp în care s-a răcorit budinca, am turnat gelatina în cratiță și am incorporat-o. Am împreunat budinca cu frișca, treptat, și am amestecat bine. Am lăsat-o de-o parte și m-am ocupat de pișcoturi.
Pasul 7: Pe blatul de lucru am așezat o tavă rotundă pentru tort cu inel detașabil și am început să așez vertical pișcoturi înmuiate în zeama compotului. După ce am terminat, am mai înmuiat câteva pișcoturi și le-am așezat orizontal, formând un blat.
Pasul 8: Am acoperit blatul format din pișcoturi cu 1/3 din cremă, am pus jumătate din cubulețele de piersici și kaki, am mai întins peste fructe 1/3 din cremă, am pus și a doua jumătate din fructe, după care am turnat crema rămasă și apoi l-am decorat.
Pasul 9: Din păcate, a trebuit să-l bag adânc în frigider pentru o jumătate de zi ca să nu mă tenteze; crema are nevoie de câteva ore bune ca să se închege bine.
Pasul 10: Am decorat tortul cu cireșe de pământ și ccoajă de portocală. Voi îl puteți orna după bunul plac, cu un cocktail de fructe, de exemplu. Cele mai întâlnite sunt: portocalele, kiwi, mandarinele și ananasul. Sau, ca să fie în ton cu Valentine’s Day și Dragobetele, îl puteți orna cu căpșuni tăiate pe jumătate astfel încât cele 2 jumătăți să formeze o inimioară.
Eu, după cum spuneam, am optat pentru cireșele de pământ și kaki, am vrut ca tortul meu să fie în doar 2 culori și cu un gust fin, nu încărcat de arome. Dar gusturile nu se discută, nu-i așa? 🙂
Să aveți poftă și să fiți iubiți!