Nu-mi place să repet destinațiile de vacanță, din mai multe motive. Cu toate astea, m-am întors în Iordania după doi ani și jumătate.

Marea Moartă, împărțită frățește de Israel și Iordania, e numărul unul în topul preferințelor mele, aici nu trăiesc senzația de frică de apă/ adâncuri și nici pe cea de vietăți marine. Nu există nicio șansă să te scufunzi, nici măcar dacă-ți propui asta. Salinitatea ajunge la 37%, adică este de 8 ori mai ridicată ca cea a oceanului, ceea ce atrage după sine lipsa oricărei forme de viață, excepție făcând niște bacterii încăpățânate.

Dacă vii în Iordania fie și doar pentru 2-3 zile, îți recomand să închiriezi o mașină. În felul acesta, după ce ți-ai făcut damblaua și ai stat la plajă, te-ai acoperit cu namolul binefăcător din cap până-n picioare și ai încercat toate pozițiile cu putință de stat pe apă, poți să mergi în recunoaștere.

Aflându-mă la mai puțin de 30 km de locul în care a fost botezat Iisus Hristos, El-Maghtas, chiar în zilele de Paști, într-acolo am pornit prima oară. Am ajuns la Jordan Baptism Site în mod organizat, cu un transport special, nu e permis accesul pe cont propriu. Să intru în biserica de la malul Iordanului, să calc pământul locuit odată de Ioan Botezătorul, să-mi umezesc fruntea cu apă din Râul Sfânt și să văd la o distanță cât o trecere de pietoni Israelul, a fost de necuprins în cuvinte.

Cu starea asta de bine și de liniște am mers mai departe, urmărind firul Mării Moarte până i-am găsit capătul: o coadă lungă și zgrunțuroasă de sare lăsată pe fostul fund al apei. Crustele groase și ascuțite de sare care îmbracă pietrele de la mal, m-au obligat să fac acrobații ca să ajung la limba de apă rămasă. Absolut minunat! Ne aflăm la 400 m sub nivelul mării: eu, el și soarele turbat care descompune pământul. E atât de mult „aur alb”că nu mă pot abține să nu iau ca suvenir câteva cristale pe care le și ating repede cu limba, ca un miel poftind la drobul de sare.

Odată ce lași Marea Sărată în urmă și te îndrepți spre capitala aflată la doar 60 km depărtare, liniștea, multitudinea de familii oprite pe marginea drumului pentru a face un picnic și un grătar pe bordură, peisajul perturbat doar de zmee plutitoare și cămile se retrage pentru a face loc traficului halucinant, colinelor ticsite de case mult prea asemănătoare, bazarurilor colorate și înmiresmate, într-un cuvânt: contrastului, marelui oraș Amman.

Prima oprire am făcut-o la Teatrul Roman. După ce am urcat și coborât zecile de scări antice, mi-am tras sufletul pe lateralele edificiului, în Muzeul Folclorului și Muzeul Tradițiilor Populare. Am continuat plimbarea în Amman cu o vizită la Citadelă, după care am ales cu greu, după normele mele de igienă, una dintre cafenelele- restaurant cocoțate la ultimul etaj al clădirilor cu bulină. Shisha nelipsită de la orice masă, ceaiul negru aburind, fisticul- împrietenit în boluri ceramice cu caju-ul și alte semințe, și-au făcut imediat loc pe măsuța noastră prăfuită cu vedere la arena înecată de acum în noapte.

Chiar dacă am trăit o senzație de disconfort la impactul cu orașul: femeile îmi râdeau în nas din motive numai de ele știute, copiii ne tachinau până la neobrăzare, bărbații se agitau în jurul meu și își uitau religia când le intram în magazine- chiar dacă-i ceruseră voie, în prealabil, soțului meu să se fotografieze cu mine, le transpirau mâinile și le lăsau să alunece pe nesimțite până la…panica că mă smulgeam și ieșeam ca arsă din magazinul lor babilonian, întunecat și rece. Cu toate astea, tot m-aș mai întoarce. Și aș păstra curajul de a ieși din zona de confort a resortului. Așa am putut să fiu surprinsă de ce are Iordania mai frumos de oferit, de diversitatea și autenticitatea preparatelor, de bazarul și oamenii locului, de diferența de prețuri dintre resort (unde o bere costă 10 euro, dar măcar e de găsit, căci alcoolul e interzis) și exterior, de prezența rară a femeilor pe străzi și în localuri, de fapt, de o cultură și o religie atât de diferite de ale noastre.

Înainte să iau calea deșertului spre orașul de piatră, Petra, am încărcat valiza cu suveniruri: o sumedenie de produse cosmetice pe bază de sare și nămol din Marea Moartă.

Dacă sunteți curioși ce am mai descoperit în Iordania, reveniți, voi continua povestea!

P.S: Dacp vă plac hoteluri luxuriante, mergeți neapărat la „Evason”- o oază cu centru spa,  adăpostită la poalele cascadei cu apă termală și grotă cu efect de saună.