Lumea e adusă împreună de viciu, nu neapărat de prietenie. Așa cum e adusă împreună de o pasiune comună! Oamenii cu aceleași înclinații se găsesc și își formează un nucleu. Cei care nu împărtășesc aceleași plăceri, chiar dacă ar vrea să se alăture grupului, și poate chiar încearcă să o facă de câteva ori, nu se alipesc, nu-și găsesc locul între ceilalți.

De ce contează mai mult o țigară decât petrecerea timpului împreună? De ce să rezervi o masă mare într-un local, dacă Majoritatea stă afară, iar tu și prea puținii nefumatori rămâneți înăuntru, gardieni ai genților lăsate să ocupe scaune?
De ce nu mergi și tu, nefumătorule, afară? Pentru că știai că aveți o masă rezervată înăuntru pentru a sta împreună, și de-asta te-ai dus? Pentru că ești îmbrăcat în contrast cu vremea? Pentru că nu vrei să inhalezi aburul majorității, pentru că vrei să se țină cont de tine și de alegerea ta de a nu fuma (nici măcar pasiv)? Atunci, de ce ești dezamăgit?

Eh, gânduri… Poate că n-au nici măcar valoarea unei păreri, ci doar a unei senzatii…dar doare!

Însă știi ce doare și mai tare? Că după aproape 2 ore de așteptare, când mă vezi la ieșire, mă întrebi de ce plec!

Plec pentru că m-am săturat de fumurile tale!