Poftele mele în materie de dulciuri nu țin cont de oră, zi sau sezon. Visam la frăguțe zilele trecute, îmi aduceam aminte cum îmi umpleau palmele când eram mică. Au un gust incomparabil, însă sunt foarte greu de găsit. Așa că mi-am alinat pofta cu mure și zmeură lăsate că cadă peste o tartă cu cofraj crocant și cremă spumoasă de ciocolată albă.

Urmând rețeta de blat folosită la tarta cu ciocolată amăruie și cafea Starbucks și rețeta de cremă mousse folosită la tortul trio de ciocolată , m-am pus pe treabă.

Într-un bol încăpător, am pus la grămadă: 250 g făină, 75 g zahăr pudră, 100 g unt rece tăiat pătrățele, 1 ou și 1 praf sare, mi-am suflecat mânecile și m-am pus pe frământat. După ce am obținut un bulgăre de aluat, l-am băgat în frigider pentru vreo 20 minute, acoperindu-l cu folie de plastic ca să nu prindă crustă.

Am încins la maxim cuptorul, fixând grilajul în partea de sus și i-am venit de hac cremei de ciocolată albă. A fost nevoie de doar 5 ingrediente: 300 g ciocolată albă (3 tablete a câte 100 g), nu de menaj, folosiți o ciocolată pe care ați mânca-o cu poftă imediat ce ați scoate-o din ambalaj, 50 ml lapte, 200 ml smântână pentru frișcă, alegeți varianta neîndulcită și țineți-o la frigider până îi vine rândul, 5 g gelatină transparentă, 40 ml apă rece.

Într-un bol mic, am lăsat la hidratat granulele de gelatină în cei 40 ml apă rece, amestecând ușor.

Apoi, am întins bulgărele de aluat într-o tavă de tartă din sticlă, neunsă și netapetată, am îmbrăcat și pereții tăvii, iar înainte să-i fac vânt în cuptor, l-am înțepat din loc în loc cu o furculiță. A stat la foc în jur de 40 minute, la temperatură medie.

Odată ce-am scăpat de grija blatului, am pregătit baia de aburi pentru ciocolată: am pus o cratiță cu apă la foc mic, am așezat deasupra un bol de sticlă cu pereți groși, iar când apa a fost pe punctul de a fierbe, am rupt ciocolatele în bucăți mici și am turnat peste laptele cald. Am amestecat până s-a topit și ultimul cub, după care am adăugat gelatina. Nu m-am oprit din a ameți cu lingura de lemn ingredientele până nu am obținut o cremă omogenă. Am luat cratița de pe foc, am scos bolul și am lăsat crema să se răcească.

Între timp, am bătut cu mixerul smântâna pentru frișcă, maxim 2 minute, cât să capete consistență.

Făcând curățenie în urma mea, a apucat să se coacă și blatul. Crema era gata răcită. După ce s-a răcorit bine și cofrajul tartei, am pus crema de ciocolată, iar apoi am așezat frișca deasupra.

Am lăsat blatul în tavă, arată foarte bine, deci poate fi servită prăjitura direct din ea. Am decorat cu câteva frunze de mentă lovite între palme, am stimulat-o să elibereze mai multă aromă, și fructe proaspăt trecute sub jet de apă rece, dar zvântate în prosoape de hârtie.

A trebui să-mi pun pofta-n cui pentru încă vreo oră, cam atât i-a luat să stea la frigider până s-a făcut tocmai bună de servit. În schimb, pentru că am pus de-o parte niște aluat, am putut să fac și 2 mini tarte, iar una dintre ele n-a mai ajuns în combina frigorifică.

Vă las, dacă vă mai țin mult de vorbă, trece și sezonul ăsta și nu mai prindeți nici fructe de pădure.

Poftă bună. Și mâncați cu măsură!