Când m-a anunțat sora mea că vine împreună cu iubitul ei să mă vadă în spectacolul „Wolfgang”, regizat de Radu Afrim la Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, am început să trepidez prin casă.

Nu știam pe ce să pun mai repede mâna: pe pămătuf, aspirator sau tava de prăjituri? Am făcut curățenie turbo, era nevoie doar de un retuș, după care m-am închis în bucătărie. Ce le place cel mai mult musafirilor mei? Gusturile surorii mele, Mădălina, le știu prea bine, la fel și pe ale Biancăi, dar ce mă fac că nu știu ce-i place lui Marian? Nu pare foarte pretențios la mâncare, dar dacă o fi rudă la strâmbat din nas cu soțul meu, căruia nu-i plac supele, ciorbele, salatele, carnea, ceapa, usturoiul, preparatele pe bază de legume, prăjiturile cu ciocolată și așa mai departe?

Merg pe intuiție și aleg rețetele cu care știu că n-am dat greș când le-am avut pe fete invitate la masă; în cel mai rău caz, împușc doi iepuri din trei. Hmmm, dar am destul timp, așa că din tot ce voi pregăti, sigur îl nimeresc cu ceva.

M-am pus pe treabă. Am pregătit o supă thailandeză cu creveți și lapte de cocos- Tom Kha Goong, rețetă învățată de la, n-o să credeți, soțul meu (care gătește doar omletă și paste cu ton), un quiche cu somon, un quiche 4 formaggi cu mărar, și, la desert, am încercat ceva pentru prima oară, inspirată fiind de rețetele găsite pe internet, dar personalizate: tartă cu 3 tipuri de ciocolată și un shot de cafea.

Cu speranța că v-am făcut poftă, vă divulg și rețeta. Înainte de toate, am încins la maxim cuptorul, fixând grilajul în partea de sus. Apoi, pentru cofrajul tartei, mi-am pus o mănușă chirurgicală, am și eu piticii mei, și am frământat bine, într-un bol înalt,  250 g făină, 75 g zahăr pudră, 100 g unt rece, dar nu țeapăn, tăiat cubulețe, 1 ou și 1 praf sare. După ce am obținut un bulgăre de aluat, l-am băgat în frigider pentru mai puțin de jumătate de oră.

În timpul ăsta, am rupt cubulețe cele 5 tablete de ciocolată a câte 100 g (una dark- 80% cacao, una cu 65% cacao, una cu 50% cacao, 3 cu lapte), am fiert 2 cutii de smântână lichidă (adică 400 ml) și am făcut shot-ul de cafea cu 30 ml apă fiartă în care am amestecat, la foc mic, 2 lingurițe cu vârf de cafea Ethiopia de la Starbucks. Dacă preferați un desert cu adevărat dulce, înlocuiți ciocolata amăruie cu ciocolată cu lapte.

Am turnat peste piramida formată din cubulețe de ciocolată cafeaua strecurată, lăsând totuși 1/4 linguriță de zaț, și amestecul fierbinte de lapte cu smântână. M-am oprit din învârtit când am abținut o pastă lungă pe care am așezat-o pe pervaz ca să se răcorească bine.

Am scos bulgărele de aluat din frigider, l-am trântit în tava de sticlă pentru tarte, neunsă și netapetată, mi-am pus o altă mănușă chirugicală și am început procesul de îmbrăcare a tăvii cu aluat, inclusiv pereții, până la buza vasului. Imediat cum am terminat operațiunea, am înțepat aluatul cu furculița din loc în loc ca să nu se baloneze și l-am băgat în cuptor pentru 40 minute, la foc potrivit.

Când mi s-a rumenit ușor cofrajul tartei, l-am scos, am dat cap în cap 3 ouă și le-am amestecat cu pasta rece de ciocolată și cafea. Am turnat crema peste aluat și am reintrodus-o în cuptor pentru 35-40 minute. Am poftit-o afară când încă se mai legăna ușor ciocolata, iar când a ajuns la temperatura camerei, am ras ciocolată pe margini, am așezat deasupra folie de aluminiu și am ținut-o în frigider până s-a întărit de-a binelea.

Ca să-i fac pe plac surorile mele, am ales să o decorez doar cu ciocolată și castane, altfel, aș fi măzgălit-o cu Duche de Leche- cremă de caramel, cu fulgi de cocos, stafide înmuiate-n rom sau fructe roșii. N-am rezistat tentației, așa că am pus și o cupă de înghețată de vanilie lângă. Este demențială. Blatul e ca un biscuite, iar crema ușor amăruie cu gust fin de cafea își intensifică aroma când îți crapă-n gură micuțele fărâme de boabe de cafea.

Gata, vă las, dar vă mai spun atât: Nu rămâneți la stadiul de poftă, încercați-o, vorba aia-„desertul este cea mai bună terapie”.